Literatura de specialitate ofera o multitudine de definitii ale ansamblurilor rezidentiale: arie geografica distincta a sectorului public de locuinte construite in aceeasi perioada sau prin comparatii statistice, numarul de unitati cu peste 5 etaje. Ultimul tip de metoda a rezultat in evaluarea ca estul Europei detine suprematia acestor tipuri de ansambluri (18-30 % din stocul total de locuinte) fata de vestul Europei (1-9%). Alte date statistice mai recente arata ca 14,3% din stocul de locuinte din tarile UE-15 este de acest tip, in timp ce in noile zece state membre, ponderea este de 34,1%. Varful constructiilor de acest tip a fost atins intre 1960-1975 in tarile vestice si intre 1970-1990 in est.